RONDEL DE BROASCA

Oac
toata ziua-n rau sau lac,
nu pot nicidecum sa tac,
fiindca asta stiu sa fac,
Oac!

Cu burta la soare zac
vara, caci imi e pe plac,
toata ziua-n rau sau lac,
oac!

Fac legende si desfac,
cu magia ma impac,
nu am nici fiori, nici trac,
oac!

NICU.

RONDEL DE ZED

Zena zumzaie, zambeste,
zarva-n zori de zi trezeste,
cum numai zevzecii fac,
ii dau zor zambind si zac.

Orizontul raze creste
si le zboar-apoi zmeieste;
Zena zumzaie, zambeste,
zarva-n zori de zi trezeste.

Zorba bea zeama de peste
zice zau si se zoreste
ca sa prinza raze-n sac
cu o panza drept capac.

Zarva-n zori de zi trezeste!

NICU.

RONDEL DE GAINA

Cotcodac si cotcodac,
pentru oul meu de aur,
rod al caznelor tezaur,
niciodata n-am sa tac.

Pentru ouale in vrac,
trupul meu e mester faur.
Bun e oul meu de aur
pentru care cotcodac.

Ouale imi sunt pe plac,
le-ncunun cu foi de laur,
le clocesc, scot pui, si-n plaur
eu nu-i las, si nici in lac,

uite-asa, de cotcodac!

NICU.

RONDEL DE EREZIE

Daca Dumnezeu e sus,
tu dece nu-I esti supus?
Daca Dumnezeu te stie,
dece tai in carne vie?

Dece sufletul ti-e dus
si-i de Necurat rapus?
Daca Dumnezeu e sus,
tu dece nu-I esti supus?

Mintea-ti merge spre apus
si se-mbuiba cu prostie!
Ce draceasca meserie
pe-asta lume ai adus,

daca Dumnezeu e sus?!

NICU.

RONDEL DE GAGA

Gaga gagaind gandeste
groase ganduri gogonate;
grav si gangav se grabeste
gros cu zgaiba sa ne gate.

Grade de golan gravate
pe guler,pe gat hoteste!
Gaga gagaind gandeste
groase ganduri gogonate.

Gaga e gropar si peste,
ingalat pe gheb si coate.
ghemuit in graba poate
sa ne scape printre deste

cand el gagaind gandeste!

NICU.

RONDEL DE PLECARE

Oricum plecam tristi si amari,
cu pasi mai desi sau pasi mai rari,
cu pasi mai mici sau pasi mai mari,
infricosati sau temerari.

Cu nervii slabi, cu nrvii tari,
nelamuriti, dar necesari,
cu pasii desi, cu pasii rari,
oricum plecam tristi si amari.

Cu mintea sarbada sau clari,
plini de dorinti sau mari sforari,
darnici si buni sau caini avari,
in rand cu lumea sau impari,

oricum plecam tristi si amari.

NICU.

RONDEL DE CRISTEA CHIORUL

Carnati cati crapa cinic Cristea Chiorul
cand cara carti, cartofii cruzi si cuie?
Cred c-am sa-l iau incet, cu binisorul,
ca alta cale clara cred ca nu e.

Cand canta Cristea te apuca dorul,
caci chiar cafeaua curge amaruie.
Carnati de crapa cinic Cristea Chiorul
e pentru ca el cara carti si cuie.

Cazut in cap sau cotonog de-i dorul,
carn si carpaci, cararea el o suie,
caci carabusi si scorpii isi iau zborul,
facand din teasta lui doar copci-cucuie,

caci carnati crapa cinic Cristea Chiorul.

NICU.

RONDEL DE CRISTEA CHIORUL

RONDEL DE CRISTEA CHIORUL

RONDEL DE BALTA

Baba baga bata-n balta,
bocane, bodoganeste
ba ca barza prinde peste,
ba ca balta nu e calda.

Buburuzele tresalta
ca le scapa printre deste
baba bagand bata-n balta
si bodoganind babeste.

Bufnita boieste-un cleste
in baraca-bar inalta,
borviz bea bocind, fireste,
cu bunicii laolalta

si nu baga bata-n balta!

NICU.

RONDEL DE ZAB(P)AUC

De ochii lui de zab(p)auc
nu stiu pe unde s-o apuc,
caci parca vine cand ma duc
si ma trezesc iar singur cuc,

tigara mi se face muc
si o privesc ca un nauc.
Pe unde oare s-o apuc
de ochii lui de zabauc?

Ma tine soata sub papuc
si-mi cere bani pentru alt look.
Parca am talpi de cauciuc,
fac salturi mari atunci cand fug

de ochii lui de zabauc!

NICU.

DEVINETTE

Le carillon carillonne.
Yvon s'Yvonne,
L'homme s'etonne
et le Bon Dieu pardonne.

NICU.

RONDEL DE DEAL

Du dar damigeana doar daca doresti
dincolo de dealul doldora de duzi.
Te doare dorinta de dovlecii cruzi?
Du-te, da-i degeaba pe la Dobroiesti.

Dulci daca sunt dude toate sunt dantesti:
deocheate desirate sunt de druzi.
Du dar damigeana doar daca doresti
dincolo de dealul doldora de duzi.

Duduie cand doarme duduia Dinesti:
dadaca-i doreste doar doi dinari uzi.
Tine la drum dorul atat cat poftesti,
lasa-i pe ceilalti uimiti si mofluzi

dincolo de dealul doldora de duzi!

NICU.

RONDEL DE SPAGA

Spaga nu e saga insa span moral e:
sarpe, sulfa, sancru, sobolan!
Suiere si soapte, suste de golan,
cand simtirea toata-n hauri se pravale.

Nu smantana curge, nici nectar, ci bale!
Badaran e insul si al crimei fan:
Spaga nu e saga, fiindca span moral e:
sarpe, sulfa, sancru, sobolan.

Nu e ca la satra - spaga pe sarmale-
gest dracesc aievea-i fara paravan,
e-o figura schioapa de cumplit racan,
cu un gheb in spate si muiat de sale.

Spaga nu saga, insa span moral e!

NICU.

RONDEL DE LACUSTA

O zanatica lacusta
mi-a sarit in fata ieri:
Minte-ngusta, stramta fusta.
Altceva ce sa-i mai ceri?

Bunaoara, ea mai gusta
din povesti cu ieniceri.
Ce zanatica lacusta!
Mi-a sarit in fata ieri.

Dac-o-ntrebi de calea-ngusta,
iti raspunde in doi peri
si te-ndeamna sa mai speri
cand pacatul greu te mustra,

zanatica de lacusta!

NICU.

RONDEL DE LACUSTA

RONDEL DE CRIZANTEME

Crizanteme, dumitrite, tufanele,
flori de toamna-ncantatoare, zvapaiate,
toate suflete de zane preacurate:
tulpini groase, infrunzite sau smicele.

Carabusu-si face casa chiar sub ele.
Pitigoiul le admira pe furate.
Crizanteme, dumitrite, tufanele,
toate suflete de zane preacurate.

Luna daruieste-le margele
si inele cu topaze minunate;
ea le apara de crime si de rele:
rupte de pe cer par astfel toate

crizanteme, dumitrite, tufanele.

NICU.

RONDEL DE PURICI

In catuse si potcoave
puricii stau la taclale:
unii toarna la brasoave,
altii zbarnaie tambale.

Scarpinand burtile goale,
poftitoare de iznoave,
puricii stau la taclale
in catuse si potcoave.

Cativa fac duel de snoave
intinsi pe gazonul moale
si visand sarmale-n oale
pregatite de trei snoabe

in catuse si potcoave.

NICU.

RONDEL PENTRU POETUL MATEI GAVRIL ALBASTRU

Printre noi erai sihastru,
ne-nteles poet Albastru,
visator ca un centaur,
cu paftalele de aur.

Viata ta era un astru
si regatul unui maur,
ne-nteles poet Albastru,
visator ca un centaur.

Lumea se topea-n dezastru
izvorat din ochi de taur
si din nebunii de faur,
tu zaceai de ganduri aspru,

ne-nteles poet sihastru.

NICU.

RONDEL DE PLOSNITA

Puternic plosnita pute
strivita cand e mai ales,
ca narile ne raman mute,
lipsite de vreun interes.

Ascunsa abil intre cute
de pat, de cearceaf ori de fes,
strivita cand e mai ales
puternic plosnita pute.

Ia frica in brate si du-te
in parc, in padure sau ses
ori unde hatisu-i mai des.
Urgiile fiindu-i slute,

Puternic plosnita pute!

NICU.

RONDEL DE SOBOLAN

Sobolan cu solduri groase
si mustati de somn obez,
imi strecori raceala-n oase
si adesea te visez.

Pielea ta de in miroase
a ciuperca de livezi,
sobolan cu solduri groase
si mustati de somn obez.

Ursitoarea ta iti coase
un ilic cu maneci verzi.
Cioara-ti da sandale roase
sa le porti pe la namiezi,

sobolan cu solduri groase!

NICU.

ASASINAREA CU RONDELURI

Eu te astept de fiecare data
sa intri-n casa mea pasind tiptil
sau zgomotos, razand cu fata toata,
sau arborand candoare de copil.

Atuncea scot munitia indata
si-o asortez cu cel mai bun fitil,
caci te astept de fiecare data
sa intri-n casa mea pasind tiptil.

Ochesc precis in tinta adorata
si slobozesc metafore si stil;
dar tirul nu-l opresc pana nu mi-l
botez drept asasin fara de pata,

caci te astept razand cu fata toata.

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

19.

Viata ferice!?
Cine s-o strice
cu zar si bice
si cu arsice?!

Iele amice
vor sa despice
viata ferice
si sa o strice.

Legenda zice
sa le dam bice
Iele sa pice
intre popice

ca sa le strice!

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

18.

Viat-aventura,
buboi de ura
cu cianura:
harababura!

Unii tot fura,
altii injura;
viat-aventura,
buboi de ura.

Stele cazura
pe aratura,
fara masura:
injuratura!

Viat-aventura!

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

17.

Viata vie
e-o tragedie:
dureri o mie,
sir de sicrie.

Cine ne-o scrie
oare nu stie
ca-i tragedie
viata vie?!

Cum sa nu fie
dur-cenusie,
daca-i simbrie
pentru vecie

viata vie?!

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

16.

O lupta-i viata,
cat tine ata
si cand povata
iti taie greata.

Priveste-i fata,
alunga-i ceata;
o lupta-i viata,
cat tine ata.

Soarta - mareata -
pururi isteata,
fura dulceata
si dimineata.

O lupta-i viata!?

IMNELE VIETII - rondeluri

15.

Imn de slava
viata este:
e o veste
cu otava.

Rau de lava
peste creste:
viata este
imn de slava.

Ca o nava
pentru teste,
e-o poveste
cu otrava.

Imn de slava?

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

14.

Viata-i trista
si amara;
ea exista
ca sa doara.

E-o artista
ce doboara,
caci e trista
si amara.

Pesimista
si bizara;
singulara,
anarhista.

Viata-i trista?

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

13.

Viata noastra-i ramasag,
sa-mplinim ce am promis.
Pe fruntea noastra sta scris
ce va fi destinul larg.

Implinirea-i un catarg
catre zari adanci deschis,
sa-mplinim ce am promis,
fiindca viata-i ramasag.

Vise tulburi ne atrag
precum sorbul din abis.
Toate-aceste vise ni-s
indrumari cu viers de mag.

Viata ni-i un ramasag.

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

12.

Viata noastra-i un mister,
e un abis de nepatruns
si nu este indeajuns
sa privim uimiti la cer.

Zilele traite cer
sa nu judecam pe-ascuns,
caci abis de nepatruns
viata noaastra-i, un mister.

Pe canicula sau ger,
pe-un timp cu furtuna uns,
cand de rele esti patruns -
fiindca relele nu per -

atunci viata-i un mister.

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

11.

Sa-ti fie tare drag
de viata ta oricand,
de scopul ei cel sfant
pe-al lumilor meleag.

Intampin-o in prag
cu inima arzand:
caci trebuie oricand
sa-i porti de dor si drag.

Cinsteste-o ca pe-un steag
prin lupte fluturand;
s-o ai mereu in gand
si-al anilor sirag

sa-ti fie pururi drag.

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

10.

Viata-i bogatie,
cum iti place tie;
dar pazeste-o bine,
n-o da pe rusine.

Dumnezeu s-o tie
pururi mana vie,
caci e bogatie,
cum iti place tie.

Cinste, armonie
si-ntelesuri fine.
Nu poate oricine
sa pastreze vie

viata-n bogatie!

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

9.

Viata-i amor,
viata-i drag;
m'asteapta-n prag
si in pridvor.

De ea mi-e dor -
suflet pribeag -.
Viata-i amor,
viata-i drag.

Si o ador
cu ramasag -
dorit meleag
si primitor.

Viata-i amor?

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

8.

Viata-i aur,
e tezaur:
minotaur
sau balaur.

Viata-i plaur,
viata-i faur;
e tezaur,
numai aur.

Vis de maur,
viers de graur;
iz de laur,
sex de taur.

Viata-i aur?

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

7.

Viata-i joc
de noroc;
inorog
sau batog.

E soroc,
e amoc;
e noroc
sau e joc.

Viata-i stoc
sau deloc,
prinsa-n foc
la mijloc.

Viata-i joc?

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

7.

Viata-i joc
de noroc;
inorog
sau batog.

E soroc,
e amoc;
e noroc
sau e joc.

Viata-i stoc
sau deloc,
prinsa-n foc
la mijloc.

Viata-i joc?

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

6.

E un dat, o datorie
viata pe care-o imbraci;
e-un costum croit de maici,
fara ac, fara mistrie.

E-n abis de apa vie,
e-un torent de iad cu draci.
Viata pe care-o imbraci
e un dat, o datorie.

Nu stii cata va sa fie,
printre sfinti si varcolaci,
printre vrajitori si vraci:
o secunda ori o mie.

Viata-i dat, e datorie.

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

5.

Sfidare este viata,
zi-i buna dimineata,
ca sa-i ghicesti dulceata
si sa-i imprastii ceata.

Fragila e ca ata,
cum spune-ne povata;
Sfidare este viata,
zi-i buna dimineata!

Infrunta-i calea - creata-
sa-ti treaca bine greata;
ofera-i darnic fata
in viscolul ca gheata.

Sfidare este viata.

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

5.

Sfidare este viata,
zi-i buna dimineata,
ca sa-i ghicesti dulceata
si sa-i imprastii ceata.

Fragila e ca ata,
cum spune-ne povata;
Sfidare este viata,
zi-i buna dimineata!

Infrunta-i calea - creata-
sa-ti treaca bine greata;
ofera-i darnic fata
in viscolul ca gheata.

Sfidare este viata.

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

4.

Viata-i vis,
imn nescris;
drum ucis;
paradis.

Ce-i transmis
s-a transcris;
viata-i vis,
imn nescris.

Ce-am emis
si-am trimis
s-a remis
si prescris:

viata-i vis?

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

3.

Viata-i bucurie
si-o gustsm din plin:
miere sau pelin,
cum ti-e dat sa fie.

Datul ti se scrie
prin ordin divin.
viata-i bucurie
si-o gustam din plin.

Mormant cu sicrie
si parfum de crin;
samanta de chin,
farsa aurie:

viata-i bucurie!

NICU.

IMNELE VIETII- rondeluri

2.

Frumoasa-i viata ce-o traim,
desi e plina de noroi.
tresalta inima in noi
cand vreun necaz il biruim.

Cand vom pleca nimic nu stim,
ne pomenim de ganduri goi.
Desi e plina de noroi,
frumoasa-i viata ce-o traim.

La nunta sau in tintirim,
trec clipele roi dupa roi,
in stralucire sau strigoi,
suntem infranti sau cucerim:

Frumoasa-i viata ce-o traim!

NICU.

IMNELE VIETII - rondeluri

1.

Viata-i sansa, e noroc
si s-o traim ne este dat;
deci fie-i drumul nepatat,
raul in ea sa n-aiba loc.

Sa fim cu inima de foc,
si mintea diamant curat;
caci viata-i sansa, e noroc
si s-o traim ne este dat.

Cinsti-o-vom la bun soroc
ca ne-a-ndemnat si luminat.
Caci bobul astfel semanat
nu va dezamagi deloc.

Viata-i sansa, e noroc!

NICU.

RONDEL PLACID

Picaturi de ploaie picura placid,
parca n-ar fi apa, ci barbar acid!
Iau un gand mai negru ca sa mi-l ucid,
cu ceafa spre mine si fata spre zid.

Masluiesc sintagme, lozinci de partid;
sunt un pierde-vara, n-am ce pune-n blid.
Nu mai am nici apa, toata e acid.
Picaturi de ploaie picura placid.

Rostesc o silaba densa ca un zid;
porti catre cosmaruri toate se deschid;
paznicu-i o tata cu un ochi perfid
si cu fata supta, mancata de rid.

Picaturi de ploaie picura placid.

NICU.

RONDELUL GHENEI DE GUNOI

Ce s-ar intampla cu noi
fara ghena de gunoi?
Mustele ar veni roi
si ne-ar declara razboi.

Ar fi mare taraboi
ca la satrele de soi.
Uite ce ar fi cu noi,
fara ghena de gunoi.

Sobolanii cu pasi moi
ne-ar lasa de ganduri goi
cu ochi umezi ca de boi,
pana-n gat plini de noroi.

Uite ce ar fi cu noi!

NICCU.

RONDEL ACID

Picaturi de ploaie picura placid.
Vremea-i inspre toamna lunga si uscata.
Aerul e putred.Mintea mea inoata
ratacind bezmetic intr-un ritm acid.

Niciun gand nu-mi vine astazi sa ucid;
a fugit ideea cea mai idioata.
Vremea-i inspre toamna lunga si uscata;
picaturi de ploaie picura placid.

Razele sunt umbre groase ca un zid.
N-am mai ras de-un secol grav, cu fata toata.
Soarele se stinge, nu se mai arata.
Ceru-i o campie cu pamant arid.

Picaturi de ploaie picura placid.

NICU.

EL ROMAN

La Base vine un roman
Cu ochii stinsi, cu capul span:
Sunt, Base, de neam romanesc
Si catre dumneata pornesc
Sa vand cu ce raman.

Caci trei copii de foame mor,
uscat e cerul gurii lor;
si de amar indelungat
nevestei mele i-a secat
al laptelui izvor.

Ciracii toti ies din birou
sa vada oaspele erou
ce se despoaie de costum
culoarea negrului de fum
cu iz de camgarn nou.

Am imbracat avutul tot
si dupa cate eu socot
face chiar un miar de lei.
Tu da-mi pe el la roni cati vrei
Si-o palma peste bot!

O mie de-euroi primesti?
o, Base, cat de darnic esti,
mai mult decat in visul meu;
sa-ti rasplateasca Dumnezeu
asa cum imi platesti!

Si dac-aici m-am despuiat,
e-o fapta fara de pacat!
caci nu mai am ce sa imbrac
nici macar panza unui sac
la ghena aruncat.

Ia-ti banii, omule nebun,
nu sta de doua ori sa-ti spun!
Du-te-n orasul tau ori sat
si spune ca te-am ajutat
cu sfoara si sapun!

Dar, Base, daca ma gandesc,
ca tot poporul romanesc,
costumul meu e inca bun,
nu poate fi carne de tun!
Ia-ti darul diavolesc!

Femeia mea, ce-o spune ea,
cand fara haine m-o vedea,
umbland prin lume despuiat
si mai sarac, descreierat
cu soarta si mai rea?

Copiii mei cum sa-i imbun
ca am franghie si sapun,
primita ca un dar regesc
de la un domn de neam basesc,
mai, frunza de alun?

Mai bine-l tai cu brisca mea
uite asa si inc-asa!
nici tu sa nu-l poti imbraca,
iar eu sa te pot blestema
ca pe o tinichea!

Da Base semn: sa mi-l legati
si sobolanilor sa-l dati,
juma' de leafa sa-i luati
cum este legea in Carpati
si la paduchii lati!

NICU.

RONDEL DE DOMNISOARA

Domnisoara, domnisoara,
te ador ca pe-un odor!
Gandu-ncepe sa ma doara
si ma-ndeamna sa-l omor.

Inima mi se-nfioara
ca-i lipsita de amor.
Domnisoara, domnisoara,
te ador ca pe-un odor!

Viata-mi spre pustiu coboara
intr-un ritm ametitor;
gandurile mele zboara
sa te-ntampine-n pridvor,

domnisoara, domnisoara!

NICU.

RONDELUL FRUMOASEI DOAMNE

Ce frumoasa sunteti, doamna,
trup zumzaitor de dor!
Eu cobor uimit spre toamna,
dumneata esti zana-n zbor.

Viata scursa ma condamna
ca pe-un fiu risipitor.
Ce frumoasa sunteti, doamna,
trup zumzaitor de dor!

Frumusetea ta inseamna
ca esti stup aromitor,
primavara te indeamna
spre lumina florilor!

Ce frumoasa sunteti, doamna!

NICU.

RONDEL DE CONSOANE

Dure pietre se pravale
insotite de vocale.
De le stai cumva in cale,
te invita la taclale,

fiindca-colo, mai la vale
zornaind de grele zale
dure pietre se pravale
insotite de vocale.

Daca le urmezi agale,
nu platesti nici trei parale,
ca dau iama-n mahalale
cu arginturi si paftale

dure pietre sa pravale.

NICU

RONDEL DE VOCALE

Vocale voci involburate
evoluand in vorbe-vrac
care desfac si iarasi fac
sensuri cu miez de nestemate.


Din lucruri pure adunate
si resfirate dupa plac
evoluand in vorbe-vrac
vocale voci involburate.


Enigmele din lume toate
in clinchet moale se desfac;
metaforele-n ele zac
pline de dor si de pacate,


vocale voci involburate.

NICU.

CARD

Cititi invers mot-ul CARD,
Veti vedea cum ochii ard,
atarnati parca de gard
si de-obrajii plini de fard.


CARD sa il cititi invers,
si calare, si din mers:
e-un afurisit de vers,
pe fata din interes!

NICU.

PE FURIS SAU HOTESTE

Ne-am suparat tot neamul romanesc, nevoie mare,atunci cand, imediat dupa Revolutia din 1989,dl. Horia Roman Patapievici facea portretul nu tocmai atragator al natiei,iar regretatul profesor Silviu Brucan ne prevenea ca va trebui sa treaca cel putin douazeci de ani pentru ca tot romanul sa-si dea seama de ce traieste pe lumea aceasta si ce inseamna a fi civilizat din toate punctele de vedere.Si amandoi acesti vizionari au avut, au si vor avea dreptate.
Ce mai tura-vura, suntem un popor de hoti.Cand spun asta, ma bazez pe multimea cuvintelor, sintagmelor si expresiilor create pe baza cuvintelor si sensurilor izvorate din notiunile de A FURA si HOT.Iata-le!
Toata lumea stie ca FURUL este un hot, un talhar; acest cuvant este mostenit din latina= FUR (substantiv).A FURA inseamna a-ti insusi pe ascuns sau cu forta(asa cum a facut recent Guvernul in frunte cu BOC)ceva ce apartine altcuiva( salariul sau pensia)
; A HOTI , A JEFUI, A PRADA.Iata sicuvinte, sintagme si expresii bazate pe sensurile de mai sus:de furat; pe furate; a fura cu ochiul, adica pe furis, cu dragoste; a fura o sarutare;a fura meserie cuiva; a fura ochii cuiva= a fi indragostit; a-l fura somnul pe cineva; a-l fura gandurile pe cineva; a fi furat de minti= a fi zapacit, nebun, descreierat;furat; furatoare; furatura.
Cuvantul si notiunea HOT nu stau mai prejos.Iata cuvinte, sintagme si expresii bazate pe ele:hot, hotesc,hoteste,a hoti, hotie; hotoaica; hotoman,; hotomanie;
Spuneti si dumneavoastra.Avand la indemana atatea posibilitati de exprimare in cuvant, dragul nostru popor nu s-a exprimat el oare si in fapta, de-a lungul si de-a latul istoriei neamului?!
NICU.

DESPERAREA ARE PARUL ALB SAU DRUMUL SPRE ABISUL DEZNADEJDII

A despera/ a dispera inseamna a-ti pierde orice speranta, a deznadajdui.In sens tranzitiv, inseamna a face pe cineva sa dispere, sa-si piarda nadejdea,rabdarea, a-l exaspera.Desperarea este deci faptul de a despera.Un desperat/ disperat este un desznadajduit cu putine posibilitati de scapare, cineva care devine din aceasta cauza periculos.A actiona cu disperare inseamna a fi lipsit de speranta, a se indarji, a-si folosi toate fortele.
Eminescu scria undeva: Cum mangaie dulce, alina usor speranta pe toti muritorii.Era o definitie poetica si crestineasca a acestei stari psihice.Astazi insa situatia s-a schimbat radical.Un guvern nepriceput deci incompetent, condus de cineva cu manifestari dictatoriale, nu poate alina sufletele alegatorilor muritori care acum un an si ceva s-au inselat profund.Si primii care si-au dat seama, dar vai! prea tarziu, sunt pensionarii care au crezut spusele unui om care nu traieste decat pentru sine insusi.Tot asa s-au inselat si multe dintre cadrele didactice care in majoritatea lor l-au ales pe el, numai ca sa nu-l aleaga pe contra-candidatul PSD din turul al doilea.sI DEZNADEJDEA A IESIT IN STRADA, cu pieptul deschis si cu sperantele furate si desarte.
Iata ca s-a implinit cuvantul, dar pe dos.Traim asa de bine, incat mai sunt doar doi pasi pana sa cadem si sa disparem in prapastia fara fund a deznadejdii, cea mai mare DEZNADEJDE DIN ISTORIA ULTIMULUI SECOL.

NICU

RONDEL DE APRILIE

Aprilie -dezmat de flori,
un clocot de petale vii,
de cate ori la noi tu vii,
intinerim de-atatea ori.

Aduci miresme si fiori,
in parcuri, in gradini si vii;
aprilie - dezmat de flori,
un clocot de petale vii.

Cununa ta de mii de sori
reda sperante celor vii;
pe dusii intre morti i-nvii,
cu Universul te masori,

Aprilie - dezmat de flori!

NICU.

ROMANTA

Iata ce am scris eu cand aveam varsta de 20 de ani:

Tinerete floare parfumata
cu nectarul dulce al iubirii,
vreau sa-ti sorb dulceata doar o data
si parfumul tau ce-l duc zefirii.

Si in drumul meu deschis odata
intalnind rasad de viorele,
inimii i-as darui curata
doar o floare gingasa din ele.

Tinerete floare a iubirii,
cand petala-ti vesteda cadea-va,
amintire imi vor fi zefirii
c-am iubit si n-am iubit degeaba.

Le doresc tinerilor mei blogari si tuturor celorlalti tineri din lumea intreaga sa-si indeplineasca toate visele oricat ar fi ele de indraznete.
S-auzim de bine!
NICU.

BATRAN

Batranete - haine grele -/ Ce n-as da sa scap de ele!?.Asa canta sarmanul meu tata, desi abia incepea sa incarunteasca.Si nici nu a murit batran.La saizeci si cinci de ani nimeni nu te considera un mosneag, un batran iremediabil,si chiar intalnesti femei care te admira si te felicita pentru rezistenta la rugina timpului.
Imbatranim imperceptibil.Cine a visat vreodata ca toata finta lui se va schimba radical si brusc intr-o buna zi.Zic bine, stiu ce spun: se va schimba BRUSC!Iata un cuvant dintr-o silaba, scurt si ucigator de taios.BRUSC provine dintr-o interjectie si este cum nu se poate mai elocvent.
Te trezesti intr-o dimineata sau in oricare alta clipa din zi si din noapte ca ai albit tot, ca chelia s-a dezvoltat multilateral, ca dintii au cazut aproape toti si ca in mod misterios ai o proteza sau chiar doua in gaura hidoasa care se mai numeste inca gura; ca ai prieteni din ce in ce mai putini spre deloc; ca cei mai tineri te asculta ce spui cu multa condescendenta; ca femeile te compatimesc mutual cu niste ochi blajini si indiferenti.
Cum sa nu fii batran? Tot Cosmosul asta merge implacabil, si cu ce viteza!, spre rosu infinit;iar tu, batrane, mergi la fel de implacabil spre negru vetust si cioclic si la fel de infinit.
Hai sa nu mai fim atat de batrani!

NICU.

JIGODIE

Iata ce scrie DEX despre cuvantul si notiunea JIGODIE: Boala infectioasa, de natura virotica, a cainilor tineri, care se manifesta prin tulburari generale, atrofia muschilor,etc.Si se termina cu moartea animalului.Sensurile conotative ar fi: caine jigarit,potaie, javra, jigaraie.
Prin extensie, JIGODIE inseamna animal pur si simplu, lighioana,jiganie, jigodios.Cuvantul provine, se pare, din maghiarul szigora.Cel mai interesant mi se pare conotativul JIGODIOS, adica si JIGODIE si ODIOS, demn de ura, de dispret.
Saracii patrupezi canini sunt oricand panditi de aceasta boala necrutatoare care ucide peste 95 la suta dintre cei atinsi de ea.Doar 5 la suta pot scapa de moartea prin JIGODIE.
Daca mutam campul de bataie al sensului acestei notiuni, o putem intalni infloritoare in randul multor bipezi, cu pretentii sfruntate si nemotivate in niciun fel, de dominatori, de oameni de lume, de fauritori de opinie si de ziditori de conduite respectabile.
Dupa revolutie,si parca stimulati de efectele ei nu intotdeauna benefice pentru un popor cam dezorientat ca al nostru,numarul JIGODIILOR, adica al celor cu un comportament JIGODIOS, s-a inmultit in chip geometric.Niciun om cinstit nu mai poate respira in voie din cauza scurgerilor pestilentiale emanate dinspre zecile si miile de jigodii catarate in hamacurile puterii, incepand cu consiliile locale si terminand cu varful everestic al fragilei noastre alcatuiri sociale.
Cu cat JIGODIA musca mai adanc din fiinta bietului caine, cu atat mai repede el este inhatat de moarte si rostogolit in haurile ei inspaimantatoare.Dar am observat, rapus de curiozitate, ca in randul bipezilor cu cat JIGODIA musca mai adanc din poftele lor nemasurate, cu atat ei infloresc si se transforma, intineresc si devin mai siguri de ei insisi.Acest lucru se petrece in 95 la suta din cazuri; restul de 5 la suta dau gres, se insala, nu o nimeresc;ba o nimeresc, dar cu oistea in gard.
O JIGODIE clasica din zilele noastre este bogata si mai ales foarte bogata; are case peste case si deasupra alte case, are masini din cele mai scumpe si mai seducatoare, are tiitoare, daca este masculina, are ibovnici, daca este feminina, are vacante petrecute peste mari si tari, are pofte si idei nemasurate.
Spuneti si dumneavoastra, nu e bine sa fii JIGODIE?!Nu ratati ocazia!

NICU.

DESPRE DINCOLO

Adormirea cu substante naturale sau chimice, pentru operatie, e ca o moarte aproape naturala.Treci dincolo de fiinta.Cum iti dai seama? Cu o mica minge de guma in mana, porti o discutie cu doctorul anestezist care te priveste asa cum isi priveste sarpele victima sigura pe care a intepat-o cu limba lui bifurcata si mustind de venin ucigas.
Dupa operatie incerci sa decupezi moment cu moment etapele intrarii tale pe toboganul anesteziei.Cuvantul provine din grecescul ;">anesthesia<, adica pierdere a unui mod de sensibilitate, sau a sensibilitatii unui organ, sau a sensibilitatii generale.Putem vorbi de anestezie vizuala,auditiva, termica, etc.Anestezia inseamna de asemenea suprimarea sensibilitatii la durere, obtinua prin administrarea de anestezice.
Dupa cum spuneam, incerci sa descifrezi momentele de dinaintea adormirii.Dar nu se poate.Exista un prag peste care nu se poate trece.
Gandesc ca intrarea in moarte seamana cu anestezia.Deosebirea este ca dupa ce ai fost anesteziat, te poti trezi; pe cand, dupa ce ai murit, nu mai poti invia; au fost asemenea cazuri, dar ele sunt rarisime.
Imposibilitatea identificarii clipelor de intrare in amortire totala, in nesimtire,reprezinta o mare usurare pentru muritori.
Gandesc ca moartea seamana izbitor cu nasterea: cele doua momente cruciale ale existentei umane: intrarea in viata si iesirea din ea.Nu ne amintim cum am intrat in viata, pentru ca nu avem amintiri in ael moment;nu ne putem da seama cand intram in moarte, pentru ca avem prea multe amintiri care ne coplesesc.
NICU.

O URARE PENTRU TOTI ROMANII, CRESTINI SAU NU

UN PASTE FERICIT, PLIN DE LUMINA DUMNEZEIRII SI DE SOARELE PRIMAVERII.

JOYEUSES PAQUES POUR TOUT LE MONDE, AMIS ET AUTRES. BONNE SANTE POUR TOUTES ET POUR TOUS.

A TOUS MES EX-ELEVES ET EX-ETUDIANTS UNE FETE BIEN NOURRIE, BONNE SANTE ET JOYEUSES PAQUES!
NICU.

PORTRET DE ANTICOMUNIST

Poarta un nume care, prescurtat, ne e rusine sa-l rostim,fiindca rimeaza cu DUCA-SE; la drept vorbind nu e chiar o rima, ci o asonanta.
Ne intrabam cum sa fim si noi anticomunisti.E ca si cand am asista la transformarea unui dulau voinic, ciobanesc, rau si latos, intr-un Samurache pitigaiat, jegos si ragusit.
Ce e un comunist?E in primul rand adversarul bine plasat al oricarui intelectual.Cu alte cuvinte,comunistul nu sufera intelectualii adevarati, pur-sange,am putea spune.Dar de ce? Pentru ca asa cum se spunea si se canta odata,Azi la carma stau oamenii muncii,/ muncitorii condusi de partid../.intreceri, intreceri/ ciocane si seceri/, sa batem fierul cat e cald.
Comunistul nu citeste ce trebuie sa fie citit;de aceea ii uraste pe cititorii adevarati.Mai bine frecventeaza localurile cu nume aurit si femeile cu coama ca spicul graului copt.
In ochii acestei bestii cu chip exterior de om, dar invadat in interiorul sau de excrementele Satanei si de crivatul aspru al invidiei, se vede ura incaruntita de neputinta si de venin.
Dar ce spunem noi? Acest chip nemaipomenit de badaran si de proasta crestere parinteasca e de fapt ciclopic;are numai un singur ochi care bine ar fi fost sa-i fi salasuit intr-o caverna plina de puroi din mijlocul fruntii netede de unde parul a evadat.
Dumnealui cocotatul si protejatul flacarii violete este prototipul, expresia de inalta tinuta artistica a comunistului deghizat in anti-comunist, ascuns cu nerusinare sub aspectul unui om care doreste prosperitatea natiunii din care face parte, cand de fapt el ascunde in maruntaiele sale si in inima lui colcaind de viermi un egoism everstic, demn sa putrezeasca in veci de veci intr-un hau cat groapa Marianelor din Oceanul Pacific.
Fie-i tarana usoara!
NICU.

DUMNEZEU ESTE SUBLIM

Filmul lui Mel Gibson despre patimile Fiului lui Dumnezeu, si in care joaca si valoroasa noastra actrita Maia Morgenstern, e o palida imagine a ceea ce a insemnat suferintele imense ale Domnului nostru Iisus Hristos daruite omului intru iertarea tuturor pacatelor sale.
Totul trebuia implinit dupa cum de secole si secole nesfarsite era scris.
In timpul rularii filmului sufletul crestinului spectator penduleaza intre ceea ce a insemnat suferintele atroce ale Fiului lui Dumnezeu - care este Dumnezeul cel viu insusi -si faptul ca totul trebuia sa se implineasca asa cum a fost scris.
Tot filmul contribuie la esentializarea unei idei care trebuie sa ne staruie pururi in cuget si simtiri.Ideea ca Dumnezeu, in toate manifestarile sale, este sublim.
Contributia tuturor participantilor la realizarea infricosatorului spectacol al rastignirii este cu totul remarcabila si cu nimic reprosabila.

NICU.

DE ARDEIUL IUTE

Blogul nostru se cheama ARDEIUL IUTE. Asa a fost sa fie.Dar am intrat in posesia unei informatii care ne da si mai mult curaj.Si anume ca intr-o tara din Asia se foloseste o specie de ardei considerata cea mai iute din lume impotriva traficantilor si raufacatorilor de tot felul.Adica acest ardei este facut pulbere, introdus intr-un cartus, grenada sau racheta si lansat asupra paratilor de mai sus.Acest lucru se petrece cu mult mai mare folos cand un numar cat mai important de traficanti si de raufacatori se afla ascunsi intr-un barlog unde pun la cale grozavii, unde fumeaza ierburi ametitoare, beau whisky sau fac amor interzis.

Iata ca taria ardeiului unui BLOG oarecare si fara pretentii este redusa la zero de exploziile binefacatoare ale unor cartuse, grenade ori rachete ardeiate cum nu se mai poate altfel si bine intentionate.

Nu era posibil un viitor mai explozibil decat acesta, in numele luptei cu SATANA DEZMATURILOR NENUMARATE.

NICU.

AD TITUS

Titus stihuri ne recita
de-un poet nemuritor,
despre stea si despre dor,
de-o iubire ne-mplinita.


El isi pune intrebari
daca dragoste mai este
ca in viata si poveste,
sau a disparut in zari.


Intre cei doi soti se vede
rodul sacru al iubirii
care-ntrece forta firii:
e copilu-n care crede!

Predeal, 13. 03. 2010.

NICU.

UN 8 MARTIE INFINIT

Sotiei mele, Madalina

Cand zorii primelor petale
Au izvorat prima lumina
In cupa nemuririi tale,
Ai inflorit de dor, albina.

Minunile din lume toate
le-ai adunat intr-o scanteie
cu straluciri de nestemate:
SOTIE, MAMA SI FEMEIE!

NICU

CARD

Cititi pe invers mot-ul CARD
si veti vedea cum ochii ARD
ca atarnati parca de GARD
si de obrajii plini de FARD.

CARD - sa-l cititi INVERS
si calare, si din MERS:
e-un afurisit de VERS
pe fata si pe INVERS!

NICU.

DIN NOU DESPRE HOTI

Ieri, pe 14.01.a.c., chiar de Ziua Indragostitilor numita si Valentune's Day, importata din SUA, am fost furat cu nerusinare.Am fost hotit, devalizat,pradat, inselat, dus de nas, fraierit si tot asa.De catre cine? De o banda de hakeri care au copiat prea bine look-ul Testelor IQ si l-au impins pe net.
Am suportat testul si am crezut ca totul e bine.Dar de unde?Am fost pus sa dau cateva SMS-uri cu parole imposibile pe care le-am rezolvat, dar mi-au disparut din mobil circa doisprezece euro.Bine ca n-au fost mai multi.Slava Domnului!
Bravo, copii!Si sa mai avem pretentia ca suntem o natiune civilizata!Pardon!Cred ca suntem natia cu cei mai multi hotomani la suta de capete sau pe metru cub de aer smecheresc.
Da-i inainte, natiune romana, urmasi ai puscariasilor din temnitele temutului Imperiu Roman, asa cum sustinea un istoric pe care inclin sa-l cred.Avancez, Messieurs les VOLEURS!
NICU.

ADRIATICA

Luna mare
cade-n mare
la racoare;
de ce oare?


Greieri canta,
noaptea-i sfanta;
vant nu bate,
calme-s toate.


Iar din cer
curge mister
de eter.
Ce sa-i mai cer?!

NICU.

SONNETPSAUME

Vers Toi va, mon Dieu,ma voix et ma priere
et a genoux je tombe ebloui tous les jours.
Mon Empereur des Cieux, mon abri, mon secours,
chaque matin Tu es ma pensee la premiere.

Jamais les hors-la-loi Tu ne les souffre guere;
les traitres ne sont pas dignes de Ton amour;
les menteurs, les tueurs Tu les nie tour a tour;
Tu tourne les flatteurs en fine poussiere.

Plein de peur envers Toi j'entre dans Ta maison
pour T'offrir tout mon coeur, mon ame et ma raison,
car Tu es mon Seigneur, mon espoir le plus pur.

Tu benis ceux qui louent Ton nom et Ton eglise;
Tu es le Redempteur et la Terre promise;
pour tous les ennemis - le glaive le plus dur!

NICU.

SONNETPSAUME

Mon Dieu mes ennemis se multiplient toujours
et comme des chacals se dresssent devant moi,
parce que j'obeis a Ta tres sainte loi,
que Tu es mon sauveur, mon guide et mon secours.

Je crie et Tu m'entends de tous les alentours,
vers Ta montagne sainte j'eleve ma voix.
Tu es mon Redempteur en qui se fie ma foi;
Tu es mon Defenseur et mon imense Amour.

Pourquoi aurais-je peur de leur mechancete?
Mon ame se rejouit de Ta vaste bonte.
Je dors, je me leve le coeur beni du ciel.

Quand bon te semblera Ton bras les punira:
Cette gluante boue aux Enfers s'en ira;
L'onde sera limpide et douce comme miel.

NICU.

SONNETPSAUME

Heureux sont ceux qui croient en Dieu de tous les cieux;
Tous ceux trouvant l'espoir dans Son unique image!
Tout homme obeissant, tout mortel devient sage
si sa vie se soumet a l'espoir en Dieu.

Que la vie du Seigneur soit devant vos grands yeux!
Que Ses lois de la vie soient Son saint heritage!
Que Son temple si saint soit pour nous l'hermitage
le plus doux pour nos coeurs, le plus cher des lieux!

Le Seigneur rit de ceux qui meprisent Ses lois,
il se moque de leurs maigres faits sans alois:
ils ne savent rien car ils sont sans raison.

Le Seigneur peut d'un trait effacer leur sillage,
mais les laisse jouir - des oiseaux pris en cage-,
car Il sait pardonner, car Dieu est si bon!

NICU.

SONNETPSAUME

Heureux celui qui obeit au Seigneur:
il observe Sa loi, y pense jour et nuit;
refusant le peche, le conseil qui nuit,
il se tient a l'ecart du poison detracteur.

Comme marbre benit et comme lui en fleur,
son espoir s'ouvre tout vers le reve du fruit
que sa foi entrevoit, que sa foi construit
entre le Ciel si saint et les affres du coeur.

Toujours vert, toujours sain et toujours sans repit,
il est sourd a l'appel infidele, decrepit
de la balle de ble qui se perd dans le vent;

car il sait que sa foi plait au Maitre des Cieux
vers Lequel se dirige et son ame et ses yeux
dont les larmes si chaudes l'implorent souvent.

NICU.

UNIREA - O NOTIUNE CIUDATA

UNIREA e un cuvant cu sens promitator.Dar pentru CINE?Pentru oricine din lumea asta, inafara de ROMANI.
Poate ca HOTI cum suntem noi,ROMANII, ne unim in hotie, sa furam cat mai mult ca sa ne acoperim de glorie negativa printre popoarele lumii.Cel mai bun,direct,palpabil si de netagaduit exemplu de hotie il reprezinta rezultatele la recentele alegeri pentru presedintele tarii: ele provin dintr-un sir nerusinat si obraznic de FURT manifestat in toate nuantele, pe toate caile, in toate locurile si surprinzator de eficient.
Noi suntem uniti nu asa cum ar trebui sa fim, adica in ordine, prietenie, cinste si bunatate, ci in pizma, in ura crancena si in idei bezmetice.Suntem uniti sa ne furam singuri caciula si sa trambitam pe toate undele si dincolo de ele ca Bunul Dumnezeu ne-a uitat.
Si COMUNISTII au o lozinca: proletari din toate tarile, uniti-va!Si s-au unit de s-au rupt!S-au unit atat de mult, ca s-au facut de rusine in toata galaxia, iar sistemul si visul lor de mai bine e mai mult decat falimentar.Ghiciti din ce cauza? Din prea sfruntata hotie si ura.
La un moment dat,Vasile Alecsandri a scris un imn inaltator si frumos:Hai sa dam mana cu mana(citeste: Hai sa ne unim!)/Cei cu inima romana.
Si ROMANII s-au unit atat de tare incat la o astfel de aniversare presedintele tarii era intr-un oras, iar premierul in altul.Erau atat de uniti incat s-ar fi mancat fript unul pe celalalt.
In CONCLUZIE, doamnelor si domnilor ROMANI, UNIREA e un vis frumos care ne intarata si ne lasa cu buza umflata;UNIREA nu e pentru noi, ROMANII.
Nu putem realiza UNIREA decat daca indeplinim cel putin doua conditii fundamentale:1)sa ne lasam de HOTIE, adica sa-i eliminam pe HOTI si pe toti acolitii lor;
2)sa invatam la scoala aspra a vietii din alte spatii de civilizatie ce este CINSTEA si cum se cultiva ea in suflete inca din frageda pruncie.
Cu BASARABIA de ce nu ne putem uni?E clar ca din motivele insirate mai sus!
NICU.

EXTERMINATOARE DE GENII

Numiti-le cum doriti:grupari,clici,mafii,asociatii,holdinguri,masonerii etc, toate au in comun o preocupare fundamentala:directia economica si politica a unei natii.
Fie ca sunt colorate viu in rosu, in portocaliu, in verde, in albastru, fie ca sunt albe si imaculate ca sufletele si trupurile de fecioare, toate se reclama a fi recipientul cel mai curat al adevarului absolut, uitand ca acest adevar se numeste DUMNEZEU.
Si daca vreunul din pigmeii care alcatuiesc in fapt natiunea respectiva indrazneste sa le infrunte, iadul se dezlantuie.Nemernicul si preaindraznetul este urmarit secunda cu secunda, pas cu pas, si dat peste cap, dat in gat, cum se spune.Ce-i cu atata minte intr-un prapadit de supus austriac?!
Degeaba invoca nefericitul umbra lui Tepes care sa-i adune in temnita si in casa de nebuni ca sa le dea foc, cel pedepsit si exterminat este pigmeul!
Ganditi-va ca un geniu ca Eminescu si-a nefericit viata alaturi de asemenea laturi ale omenirii!
Fiti cu ochii in patru, urmasi ai marelui Eminescu!

NICU

EMINESCU 121

Se cade sa ne amintim din cand in cand de EMINESCU, pentru ca in ultimul timp tendinta este de a-l uita.
Dar de ce sa ni-l amintim din cand in cand si nu mereu?
Daca exista scoli generale cu numele lui; daca exista licee si colegii nationale care-i poarta numele;daca exista puzderie de strazi cu numele lui; daca exista coplesitor de multe manuscrise de-ale lui, inseamna ca EMINESCU e prezent mereu in mintea si inima noastra.
Vlahuta spunea, admirandu-l: Tot mai citesc maiastra-ti carte/ desi ti-o stiu pe dinafara!
O carte, dar ea valoreaza mai mult decat greutatea ei in aur; nu e o carte ci o comoara de nestemate!
Flecarii care il contesta pe EMINESCU sunt negri la suflet si parsivi la inima.Ei nu pot pune in locul pe care-l contesta nicio virgula din ceea ce genialul poet a stiut sa puna.
Sa-i invatam asadar pe copiii si nepotii nostri macar cate un vers pe saptamana din comoara de nestemate si de frumuseti lasata noua si limbii romane mostenire de acest genial POET FARA DE PERECHE.

NICU

RONDEL DE HOT

Statu-i hot
la negot:
idiot,
fura tot!

E despot?
Da-i la bot!
La negot,
statu-i hot.

Nu mai pot
sa socot.
Puna-i toti
bete-n roti!

Statu-i hot!

NICU.

COMUNISM

Iata o definitie a COMUNISMULUI relatata acum peste treizeci de ani de un taran moldovean, care era si mecanic agricol sau tractorist rutierist.De fapt totul este o alegorie.
COMUNISMUL,spunea el,e o garnitura de tren de marfa cu vagoane vechi, cu peretii de lemn.Toata garnitura e incarcata cu cele de trebuinta locuitorilor de prin garile si haltele in care se opreste.
La un moment dat alimentele si cele trebuitoare vietii se consuma pentru ca nimeni nu pune nimic in locul lor.Nu raman decat peretii laterali din lemn si scheletul metalic.
Precizam ca trenul e tras de o locomotiva veche cu tenderul plin cu carbuni; e o locomotiva pe baza de aburi.
Speriati ca trenul nu mai are cine stie ce distanta de parcurs, deci lipsit de viitor, conductorii trenului incep sa ia la rand vagoanele si sa le puna pe foc peretii din materie lemnoasa.Altfel locomotiva s-ar fi oprit.Si au pus pe foc toate lemnele gasite la vagoane, pana ce din tren nu a mai ramas decat un schelet metalic.
S-a intamplat sa urmeze un tunel in care trenul a trebuit sa intre si in care s-a oprit.Nu stim ce s-a intamplat cu mecanicii nici cu conductorii trenului.
Mentionam ca la capatul tunelului nu se vede nicio luminita.Mai bine spus, tunelul acela nu are niciun capat opus.