Picaturi de ploaie picura placid,
parca n-ar fi apa, ci barbar acid!
Iau un gand mai negru ca sa mi-l ucid,
cu ceafa spre mine si fata spre zid.
Masluiesc sintagme, lozinci de partid;
sunt un pierde-vara, n-am ce pune-n blid.
Nu mai am nici apa, toata e acid.
Picaturi de ploaie picura placid.
Rostesc o silaba densa ca un zid;
porti catre cosmaruri toate se deschid;
paznicu-i o tata cu un ochi perfid
si cu fata supta, mancata de rid.
Picaturi de ploaie picura placid.
NICU.
duminică, 19 septembrie 2010
sâmbătă, 18 septembrie 2010
RONDELUL GHENEI DE GUNOI
Ce s-ar intampla cu noi
fara ghena de gunoi?
Mustele ar veni roi
si ne-ar declara razboi.
Ar fi mare taraboi
ca la satrele de soi.
Uite ce ar fi cu noi,
fara ghena de gunoi.
Sobolanii cu pasi moi
ne-ar lasa de ganduri goi
cu ochi umezi ca de boi,
pana-n gat plini de noroi.
Uite ce ar fi cu noi!
NICCU.
fara ghena de gunoi?
Mustele ar veni roi
si ne-ar declara razboi.
Ar fi mare taraboi
ca la satrele de soi.
Uite ce ar fi cu noi,
fara ghena de gunoi.
Sobolanii cu pasi moi
ne-ar lasa de ganduri goi
cu ochi umezi ca de boi,
pana-n gat plini de noroi.
Uite ce ar fi cu noi!
NICCU.
vineri, 17 septembrie 2010
RONDEL ACID
Picaturi de ploaie picura placid.
Vremea-i inspre toamna lunga si uscata.
Aerul e putred.Mintea mea inoata
ratacind bezmetic intr-un ritm acid.
Niciun gand nu-mi vine astazi sa ucid;
a fugit ideea cea mai idioata.
Vremea-i inspre toamna lunga si uscata;
picaturi de ploaie picura placid.
Razele sunt umbre groase ca un zid.
N-am mai ras de-un secol grav, cu fata toata.
Soarele se stinge, nu se mai arata.
Ceru-i o campie cu pamant arid.
Picaturi de ploaie picura placid.
NICU.
Vremea-i inspre toamna lunga si uscata.
Aerul e putred.Mintea mea inoata
ratacind bezmetic intr-un ritm acid.
Niciun gand nu-mi vine astazi sa ucid;
a fugit ideea cea mai idioata.
Vremea-i inspre toamna lunga si uscata;
picaturi de ploaie picura placid.
Razele sunt umbre groase ca un zid.
N-am mai ras de-un secol grav, cu fata toata.
Soarele se stinge, nu se mai arata.
Ceru-i o campie cu pamant arid.
Picaturi de ploaie picura placid.
NICU.
joi, 2 septembrie 2010
EL ROMAN
La Base vine un roman
Cu ochii stinsi, cu capul span:
Sunt, Base, de neam romanesc
Si catre dumneata pornesc
Sa vand cu ce raman.
Caci trei copii de foame mor,
uscat e cerul gurii lor;
si de amar indelungat
nevestei mele i-a secat
al laptelui izvor.
Ciracii toti ies din birou
sa vada oaspele erou
ce se despoaie de costum
culoarea negrului de fum
cu iz de camgarn nou.
Am imbracat avutul tot
si dupa cate eu socot
face chiar un miar de lei.
Tu da-mi pe el la roni cati vrei
Si-o palma peste bot!
O mie de-euroi primesti?
o, Base, cat de darnic esti,
mai mult decat in visul meu;
sa-ti rasplateasca Dumnezeu
asa cum imi platesti!
Si dac-aici m-am despuiat,
e-o fapta fara de pacat!
caci nu mai am ce sa imbrac
nici macar panza unui sac
la ghena aruncat.
Ia-ti banii, omule nebun,
nu sta de doua ori sa-ti spun!
Du-te-n orasul tau ori sat
si spune ca te-am ajutat
cu sfoara si sapun!
Dar, Base, daca ma gandesc,
ca tot poporul romanesc,
costumul meu e inca bun,
nu poate fi carne de tun!
Ia-ti darul diavolesc!
Femeia mea, ce-o spune ea,
cand fara haine m-o vedea,
umbland prin lume despuiat
si mai sarac, descreierat
cu soarta si mai rea?
Copiii mei cum sa-i imbun
ca am franghie si sapun,
primita ca un dar regesc
de la un domn de neam basesc,
mai, frunza de alun?
Mai bine-l tai cu brisca mea
uite asa si inc-asa!
nici tu sa nu-l poti imbraca,
iar eu sa te pot blestema
ca pe o tinichea!
Da Base semn: sa mi-l legati
si sobolanilor sa-l dati,
juma' de leafa sa-i luati
cum este legea in Carpati
si la paduchii lati!
NICU.
Cu ochii stinsi, cu capul span:
Sunt, Base, de neam romanesc
Si catre dumneata pornesc
Sa vand cu ce raman.
Caci trei copii de foame mor,
uscat e cerul gurii lor;
si de amar indelungat
nevestei mele i-a secat
al laptelui izvor.
Ciracii toti ies din birou
sa vada oaspele erou
ce se despoaie de costum
culoarea negrului de fum
cu iz de camgarn nou.
Am imbracat avutul tot
si dupa cate eu socot
face chiar un miar de lei.
Tu da-mi pe el la roni cati vrei
Si-o palma peste bot!
O mie de-euroi primesti?
o, Base, cat de darnic esti,
mai mult decat in visul meu;
sa-ti rasplateasca Dumnezeu
asa cum imi platesti!
Si dac-aici m-am despuiat,
e-o fapta fara de pacat!
caci nu mai am ce sa imbrac
nici macar panza unui sac
la ghena aruncat.
Ia-ti banii, omule nebun,
nu sta de doua ori sa-ti spun!
Du-te-n orasul tau ori sat
si spune ca te-am ajutat
cu sfoara si sapun!
Dar, Base, daca ma gandesc,
ca tot poporul romanesc,
costumul meu e inca bun,
nu poate fi carne de tun!
Ia-ti darul diavolesc!
Femeia mea, ce-o spune ea,
cand fara haine m-o vedea,
umbland prin lume despuiat
si mai sarac, descreierat
cu soarta si mai rea?
Copiii mei cum sa-i imbun
ca am franghie si sapun,
primita ca un dar regesc
de la un domn de neam basesc,
mai, frunza de alun?
Mai bine-l tai cu brisca mea
uite asa si inc-asa!
nici tu sa nu-l poti imbraca,
iar eu sa te pot blestema
ca pe o tinichea!
Da Base semn: sa mi-l legati
si sobolanilor sa-l dati,
juma' de leafa sa-i luati
cum este legea in Carpati
si la paduchii lati!
NICU.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)